Mai multe organizaţii neguvernamentale cer Senatului o conducere neinfluenţată politic la Consiliul de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, după ce Plenul Senatului l-a revocat, miercuri, pe preşedintele acestui Consiliu, Florinel Butnaru, luni senatorii respingând raportul de activitate al Consiliului pe 2019.
Într-o scrisoare adresată preşedintelui Senatului, Anca Dragu, reprezentanţii acestor ONG-uri, printre care se numără şi CRJ, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil şi Reţeaua DizabNet, solicită o conducere a Consiliului de Monitorizare care „să nu mai fie desemnată în baza unui algoritm politic”, ci aşa cum prevăd Legea nr. 8 din 2016 şi „Principiile referitoare la Statutul Instituţiilor Naţionale”.
„Conform legii, propunerile pentru conducerea Consiliului de Monitorizare trebuie înaintate de societatea civilă. Organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) sunt perfect capabile să îşi delege reprezentanţi competenţi, aşa cum s-a dovedit şi în privinţa delegării reprezentanţilor în Consiliul Economic şi Social (CES), realizată prin votul a peste 800 de ONG-uri pe platforma votong.ro. (…) De asemenea, solicităm ca audierea reprezentanţilor societăţii civile de către membrii Comisiei de drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi să se desfăşoare într-un format care să permită societăţii civile să urmărească modul în care senatorii vor audia candidaţii pentru funcţia de preşedinte a Consiliului de Monitorizare, aşa cum prevede Legea nr. 8/2016”, menţionează scrisoarea adresată preşedintelui Senatului.
Conform scrisorii, independenţa este un element cheie pentru funcţionarea Consiliului. ONG-urile mai solicită în scrisoare o întrevedere cu Anca Dragu pentru a discuta cu privire la opiniile acestora.
Conform unui comunicat al CRJ, votul de demitere a preşedintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi este aşteptat de trei ani de organizaţiile neguvernamentale care militează pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, având în vedere că activitatea Consiliului nu doar că nu a protejat drepturile acestor persoane, dar a şi contribuit la „perpetuarea abuzurilor”.
„Rapoartele acestui organism de monitorizare nu au evidenţiat neregulile, abuzurile sau problemele din centrele pentru persoane cu dizabilităţi vizitate. Nu am aflat din aceste rapoarte cauzele deceselor din centre şi nu au fost făcute sesizări către organele de anchetă sau pentru solicitarea vreunei autopsii, ori pentru atacarea ordonanţelor parchetelor de clasare sau netrimitere în judecată. Societatea civilă, care evident trebuie să aibă un rol de monitorizare şi de prezentare a unui raport alternativ, a fost exclusă de la vizitele de monitorizare care, de multe ori, s-au făcut prin telefon sau prin completarea unor chestionare. Toate aceste derapaje au fost posibile din cauza unei conduceri a Consiliului lipsită de experienţă în domeniul monitorizării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a dezinteresului pentru domeniu şi posibil a intervenţiei politicului în activitatea acestuia”, mai arată comunicatul.