Preşedintele Academiei Române intervine în scandalul „Colţescu”. „Îmi amintesc de o întâmplare nostimă de acum câţiva ani, când un distins intelectual român mi s-a plâns că un italian a folosit, într-o conversaţie cu el, cuvântul , adică , fapt care i s-a părut profund jignitor. E drept că interlocutorul meu, ca mulţi alţi români, credea că ştie italiană fără să fi învăţat această limbă. Noroc că lucrurile s-au lămurit şi întâmplarea a rămas benignă, fără urmări. Adjectivul din italiană se traduce în româneşte prin , , , şi nu prin , , , . În limba italiană, expresia , adică , , , este una curentă şi exprimă, adesea, un adevărat compliment făcut sexului frumos. Faptul acesta banal arată că limbile au felurite capcane şi că există cuvinte de aceeaşi formă, dar cu înţeles diferit (omonime) şi chiar cuvinte de aceeaşi origine (cu etimologie comună) şi cu sensuri deosebite în limbi diferite”, a scris Ioan Aurel Pop pe reţeaua de socializare.